Cancerul Ovarian

Introducere:
Cancerul ovarian este a 5-a cauza de mortalitate provenita din cancere ginecologice. Exista doua mari categorii de neoplasm ovarian care impreuna depasesc 95% din tumorile maligne ale ovarului: adenocarcinoamele si carcinoamele. Ambele sunt impartite in alte subcategorii in functie de histopatologia tumorii.
Cele mai agresive neoplasme sunt adenocarcinoamele papilare sau chistadenocarcinoamele papilar seroase, iar cele mai putin agresive sunt tumorile "borderline" despre care voi vorbi mai jos intr-o rubrica separata.

Cauze:
In majoritatea cazurilor cauza este necunoscuta, totusi exista factori care pot creste riscul aparitiei cancerului ovarian:  factori ereditari, mutatii genetice ale genelor BRCA1 si 2, disfunctii hormonale, consumul de alcool.

Simptome:
Distensie abdominala/balonare, durere sau disconfort abdominal, dureri de spate, constipatie frecventa, oboseala, urinare frecventa, pierderea greutatii, dureri in partea de jos a abdomenului, sangerari vaginale. Unele din paciente au unul sau mai multe simptome.
De multe ori aceste simtome nu sunt specifice cancerului sau tumorilor ovariene si nu sunt luate in considerare. Unul dintre cele mai evidente simptome e ascita, adica acumularea de lichid in abdomen.Acel lichid se poate aduna in cantitati mari, chiar si peste 15 litri, abdomenul pacientei aratand ca al unei femei insarcinate in luna a 9-a.
Toate simptomele de mai sus pot fi cauzate de alte boli mai mult sau mai putin grave, nu neaparat de cancer ovarian. Dar niciodata nu trebuie ignorat un simptom.

Stadializare:
1. Stadializarea FIGO:
 Stadiul I:
IA - cancerul e doar la un ovar, tumora nu e pe suprafata ovarelor, nu exista celule maligne in peritoneu/ascita, capsula intacta;
IB - cancerul e la amandoua ovarele (bilateral), tumora nu e pe suprafata ovarelor, nu exista celule maligne in peritoneu/ascita, capsula intacta;
IC - tumora limitata la ovare si a fost deteriorata capsula/exista celule maligne in peritoneu sau ascita/tumora e pe suprafata ovarelor.**
Stadiul II:
IIA - extindere/implanturi maligne pe uter sau pe trompele uterine, nu exista celule maligne in ascita/peritoneu;
IIB - extindere/implanturi maligne in zona pelvisului, nu exista celule maligne in ascita/peritoneu;
IIC -  extindere/implanturi maligne in zona pelvisului, exista celule maligne in ascita/peritoneu.
Stadiul III:
IIIA - metastaze peritoneale microscopice dincolo de pelvis;
IIIB -  metastaze peritoneale macroscopice dincolo de pelvis care sunt sub 2 cm;
IIIC -  metastaze peritoneale macroscopice dincolo de pelvis care sunt peste 2 cm sau existenta metastazelor la ganglionii limfatici.
Stadiul IV:
- metastaza la ficat;
- metastaza la orice alt organ distant.

2. Stadializarea TNM:
Stadiul I: T1N0M0*
Stadiul II: T2N0M0
Stadiul III: T3N0M0 sau  T1/T2/T3N1M0**
Stadiul IV:T1/T2/T3N0/N1M1


* T=tumora, N=ganglioni limfatici, M=metastaze la distanta. Orice numar 0 atribuit oricarei litere inseamna lipsa existentei celulelor maligne. N1 inseamna metastaze la ganglionii limfatici, M1 inseamna metastaze la distanta. Numarul atribuit lui T arata cat de avansata este tumora primara, ovariana. Un rezultat de genul T3NxMx arata ca nu se cunosc date suficiente pentru a se confirma sau a se excude metastazele la ganglionii limfatici si metastazele la distanta.
** semnul / inseamna "sau"

Tratamente:
Cel mai folosit tratament este cel chirurgical (histerectomie) urmat de chimioterapie. Chimioterapia care se administreaza cel mai des pentru cancerul ovarian este o combinatie intre carboplatin si paclitaxel. Cele mai multe paciente necesita 6 cicluri de chimioterapie. Eficienta initiala a chimioterapiei este foarte mare. 80% din paciente vor fi in remisie. In cazul recurentei eficienta chimioterapiei scade.
Chimioterapia se poate administra intravenos sau intraperitoneal. Chimioterapia intraperitoneala este mai eficienta. Totusi, nu este folosita foarte des din cauza efectelor secundare agresive.
Radioterapia poate fi folosita pentru iradierea tumorilor neoperabile.

Marker tumoral principal:
CA-125 ->valori normale intre 0 si 35 unitati.

Tumorile borderline ale ovarului:
Tumorile borderline sunt o categorie aparte a tumorilor ovariene. Nu sunt nici benigne dar nici 100% maligne. Daca te operezi fiind suspecta de cancer ovarian, atunci ar fi bine ca rezultatul histopatologic sa indice una din tipurile de tumori borderline. Rata de supravietuire la 5 ani depaseste 95%, ceea ce e excelent. Prognosticul nu depinde de stadiu sau de implanturi non-invazive, ci de numarul implanturilor invazive care ofera un prognostic mai rezervat.
Exista mai multe clasificari si tipuri: tumori seroase si mucinoase. Tumorile mucinoase sunt mai rare.
O alta clasificare arata doua tipuri principale: borderline seros (sau simplu) si borderline seros cu aspect micropapilar.
Deja de decenii oncologii incearca sa delimiteze cat mai bine tumorile borderline de cele cu aspect micropapilar. Initial, au fost incluse ambele la categoria borderline, dar studiile din anii '90 au aratat ca cele cu aspect micropapilar sunt mai agresive si tind sa provoace mai des implanturi peritoneale invazive decat borderline. O parte din cercetatori si oncologi au hotarat pastrarea tumorilor cu aspect micropapilar la categoria de tumori borderline, in timp ce cealalta parte a optat pentru categorisirea lor la carcinoame cu grad scazut de malignitate: carcinom micropapilar seros. Studii mai noi arata ca tumorile borderline cu aspect micropapilar care nu au realizat implanturi invazive se comporta si au un prognostic asemanator cu cel al tumorilor borderline fara implanturi invazive, desi exista un risc ceva mai crescut ca tumorile sa revina. In acelasi timp, tumorile cu aspect micropapilar care au realizat implanturi invazive se comporta ca un carcinom cu malignitate redusa.
Astfel, dupa unii autori, exista 2 tipuri majore de tumori borderline seroase: tumori borderline seroase si tumori borderline seroase cu aspect micropapilar (non-invazive). Tumorile borderline seroase cu aspect micropapilar invazive sunt categorisite de majoritatea histopatologilor ca fiind carcinoame micropapilare seroase.
Mai multe studii arata ca aceste 3 forme derivate (borderline, borderline micropapilar, carcinom micropapilar) au o legatura semnificativa unele cu altele. Adica, se pare ca tumorile borderline cu aspect micropapilar (non-invazive) sunt faza intermediara de malignizare a tumorilor borderline si metamorfozarea acestora in carcinoame micropapilare seroase.
Prognosticul tumorilor borderline si borderline cu aspect micropapilar depinde de existenta implanturilor invazive. In cazul existentei acestora, tumorile cu aspect micropapilar sunt considerate ca fiind carcinoame avand un prognostic deloc incurajator. Nici tumorile borderline seroase nu au un prognostic prea bun daca exista implanturi invazive. Cand zic de prognostic nu prea bun ma refer la comparatia cu tumorile non-invazive. Fata de carcinoamele cu grad moderat si crescut de malignitate, tumorile borderline (chiar si carcinomul micropapilar) cu implanturi invazive, au un prognostic mai bun.
Tratamentul chirurgical este de obicei suficient. Uneori oncologii mai recomanda chimioterapie cu carboplatin si ciclofosfamida in cazul tumorilor borderline cu implanturi invazive sau in cazul tumorilor avansate unde riscul de recurenta este ceva mai crescut. Chimioterapia are o rata de succes mult mai scazuta in cazul acestor tumori decat pentru tumorile maligne, de aceea nici nu este intotdeauna recomandata.
Carcinomul micropapilar seros se trateaza ca orice alt cancer folosindu-se si chimioterapia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu